Mi-am început anul trecut cu un amestec ciudat de naivitate și cinism între care pendulam cu o rapiditate neprevăzută și nedorită. Un fel de joc ciudat care mi-a dat două palme peste ochi, mi-a adus picioarele să se înfigă adânc în pământ și să încep să mă caut. M-am simțit brusc dezbrăcată cam de tot ceea ce eram eu și în încercarea de mă recompune. Cică așa se întâmplă atunci când ești în creștere. Mi-am tăiat părul mai scurt. L-am aranjat cochet, așa cum el – de fapt – nu e mai nicicând aranjat. Și cu inima pe jumătate plină de zâmbet, pe cealaltă plină de scepticism, m-am prezentat la Portret de femeie, ediția 2012. Ceea ce a ieșit atunci a servit pe post de aducere aminte a unui Eu ce se vroia adânc îngropat. O imagine atipic de palpabilă pentru o stare anume. Aceea de visare de care îmi era dor.

A trecut anul. Am învățat că realitatea și visul pot merge mână în mână, nu pe căi opuse, atât timp cât ești dispus să cauți frumosul din spatele frunzelor căzute. Am râs mult și continui să o fac. Chiar și atunci când îmi vine să urlu. Îmi place să cred că sunt ceva mai vie. Sunt curioasă ce va spune ochiul fotografului. Asta dacă nu mă va surprinde cu ochii închiși, căci în ultima vreme tot ce îmi doresc e să dorm.

Pentru că – pam!pam! – peste 8 zile se dă startul la Portret de Femeie 2013.  Între 1 și 8 martie, Foto Union (adică Radu Bădoiu și Cristian Șuțu), vă așteaptă la Hotel Grand Continental . Cu atenționarea că anul acesta portretele se fac pe baza unei programări telefonice, la numărul 0733.243.784. Detalii găsiți aici.

Eu vă provoc să mergeți. S-ar putea să vă întâlniți cu voi așa cum nu vă vedeți în fiecare zi. Și oricum ar fi, e o amintire frumoasă.