Din categoria “Doamne, trifoi, unde gasesti toate serialele astea vechi?” face parte si “Freaks and Geeks”, noua mea iubire, care are doar 18 episoade cu care sa se laude, pana la anularea prematura in 2000. Ei bine, am descoperit serialul gasindu-l, cu consecventa, in mai multe topuri ale serialelor care au influentat profund curentele in televiziunea americana. In ciuda celor 18 episoade, e un titlu de referinta. Si, desi am vazut doar 7 episoade pana acum, nu mi-e greu sa-mi dau seama de ce.
Orice episod e un joc pentru a vedea pe cine mai recunosti. Producatorul executiv e omul-imperiu al comediilor, Judd Apatow (40 Year Old Virgin, Knocked Up si multe altele produse) si majoritatea distributiei principale a serialului se regaseste in filmele ulterioare ale lui Apatow, in combinari de n luate cate 2, 3, 4. Vorbesc mai ales despre James Franco, Seth Rogen, Jason Segel, Martin Starr (noua mea feblete) si altii.
Primul cadru pare ca ne duce spre un serial tipic cu adolescenti: o majoreta si un football quarterback stau in tribunele de pe terenul de fotbal si-si declara sentimentele (dezgustator de siropoase: I’m scared because I love you too much) pe care le au unul pentru altul. Insa de fapt, nu ei sunt eroii. Eroii sunt cei de sub tribune, o gasca de freaks, adica baieti rai, care asculta rock si arata putin cam neingrijiti. Si asa incepe: un serial original, natural, amuzant si chiar emotionant (the good kind).
Lindsey Weir (adica Velma din “Scooby-Doo” filmul live action) este eroina noastra. Este un geek care vrea sa devina freak, dar drumul ei nu e asa de usor cum ar putea sa para, pentru ca “principiile” morale ii stau mereu in cale. Cum devii un freak in scurt timp? Pana acum, lectia invatata este asta: 1. O petrecere cu un butoi de bere cand pleaca parintii de acasa. 2. ajuta-l pe “baiatul rau” – de care esti atarsa inevitabil – sa copieze la un test de matematica, etc.
Lindsay momentan ma enerveaza din cauza pasiunii pe care a facut-o pentru Daniel (James Franco), in loc sa-l placa mai mult pe Nick (Jason Segel, aka Marshall din “How I Met Your Mother”).
Sam este genul de baiat mic si slabanog de care se iau mereu bullies americani. Evident e foarte destept, obsedat de Star Wars (are un prosop cu sigla Star Wars), dar si foarte dulce. Nu folosesc intamplator cuvantul asta, avand in vedere ca, la maturitate il joaca pe Dr.Lance Sweets in “Bones”, unul dintre personajele mele preferate in that romantic procedural. Sam si prietenii lui cei mai buni, Bill si Neil isi petrec majoritatea timpului impreuna, incercand sa scape de o bataie sau de un dus la comun, being jolly good fun in the process.
James Franco e persoana de aici care are nevoie de cea mai scurta prezentare: e destul de cunoscut si indragit (mai ales de gagici). Franco il joaca pe Daniel, the freakiest freak si daca n-as fi stiut ca actorul e capabil, l-as fi crezut cam retarded (deci good job!)
Il astept in noul film al lui Danny Boyle, “127 Hours”, unde am inteles ca face cel mai bun rol de pana acum. Si poate sa existe si o nominalizare la Oscar in viitorul lui.
Un fapt interesant este ca a lansat recent o colectie de povestiri. Dar, din cate am citit, mai are nevoie de ceva experienta.
Despre Samm Levine nu stiu ce sa zic. Inca nu-l cunosc prea bine.
Seth Rogen arata mult mai bine acum fata de Freaks and Geeks: favoritii aia il fac sa para mult mai dur decat in Knocked Up sau in Pineapple Express. Personajul lui nu mi-e foarte clar inca, dar ma astept sa se schimbe situatia. Mai ales pentru ca mai am doar vreo 10 episoade š¦ Pe el abia astept sa-l vad in filmul lui Michel Gondry, “The Green Hornet”. He plays a superhero š
Marshmallow, oh, Marshmallow. Sunt convinsa ca in liceu m-as fi indragostit de Jason Segel sau Nick Andropulos, cum il cheama acum. Si Nick e minunat in Freaks and Geeks, dar si Marshall din How I Met Your Mother (despre care sustin sus si tare ca personajul lui e sufletul serialului). Mi-a placut mult si in “I Love You, Man” si in “Forgetting Sarah Marshall” si practic o sa ma uit la toate filmele in care joaca, as long as I live.
Martin Starr e noua mea feblete. Pur si simplu apare peste tot in ultima vreme si mi-e tare drag. Pe langa faptul ca Bill, personajul lui, se deghizeaza in “Femeia bionica” de Halloween, Starr a mai avut o droaie de roluri misto. De la evreul nihilist din “Adventureland”, la scenaristul SF nepriceput din serialul de comedie (altul anulat prea curand) “Party Down”, Starr e demential. Recent a transformat un rol de unealta in ceva amuzant in “Hawaii 5-0”. Abia astept sa vad mai multe (se pare ca nu l-am observat in “How I Met Your Mother” si nici in “Superbad”). Dommage!
Pregatesc un articol despre Judd Apatow and the gang. Si combinatiile lor. Stay tuned!
(Pop-)culture geek and proud! 
mersi de recomandare. I’ll give it a try.
Freaks and Geeks nu este un serial comic… Adica da, sunt anumite momente amuzante, se vede mana lui Judd Apatow. Freaks and Geeks este un serial cu si despre liceeni, viata lor, problemele lor la scoala si acasa. Este un studiu social, in care elevul american merge la scoala unde fara sa vrea intra intr-un “grup” destul de bine definit. Astfel ii avem pe freaksi, baieti si fete care sunt considerati niste ratati care stiu numai sa se drogheze si sa asculte rock’n’roll, ii avem pe geeksi, care sunt ciuca bataii, sunt fraierii scolii, nu sunt doriti de fete, au cosuri si nu sunt buni la sport. Si pe langa ei mai sunt majoretele care inevitabil se vor combina cu “the jocks”, adica sportivii liceului aka spaima geeksilor. Dar ce este cel mai fain la acest serial de numai 18 episoade este felul cum personajele evolueaza, cum isi schimba parerile in functie de grupurile in care traiesc, cum unele momente le pot influenta viata sau nu. Momentele comice sunt mai degraba momente educative, cu substrat moral. Personajele sunt foarte fain construite, fiecare dintre ele iti raman in minte, iar mie mi-a placut foarte mult personajul Bill interpretat de Martin Starr, cel mai geek dintre toti, care poate sa moara de la o singura aluna (fiind alergic la alune). Calatoria este magnifica, inteligenta si destul de amuzanta… Eu zic ca merita…
@Lup, sunt foarte de acord cu tine š
Nu e un serial de comedie, poate o “dramedie”, cu accente dulci-amarui, asa, ca viata in liceu.
Si mie imi place mult Bill, dar si Nick, pentru ca am impresia ca seman mult cu el. Si e cel mai putin freaky dintre freaksi š
Cred ca serialul functioneaza cel mai bine atunci cand se imbina cumva freaksii si geeksii si nu cand sunt doua tabere separate. Episodul cand Lindsey distruge masina parintilor ei, se ia de freaksi si astia chiar incep sa se vada ca pe niste ratati fara planuri, cand chiar sunt provocati sa-si analizeze vietile, mi se pare unul dintre cele mai bune.