„A fost odată ca niciodată” – începutul unui basm este menit să ne scoată din timpul real în care trăim. Basmul ne povesteşte ceva care nu se petrece nici în prezent, nici în trecutul umanităţii, aşa cum îl cunoaştem noi. În lumea basmului se poate întâmpla orice – se pot naşte copii dintr-o lacrimă, caii pot mânca jăratic şi apoi pot zbura, pot exista tărâmuri miraculoase, izvoare din care ţâşneşte apa vieţii, împăraţi cu barba roşie, monştri, animale care au darul vorbirii şi câte şi mai câte. Poate doar în vise să mai fi întâlnit atâtea minunății. Copiii ascultă vrăjiţi tot ceea ce începe cu formula magică „A fost odată…”
Basmele şi poveştile ocupă un loc aparte în lumea cărţilor: ele fac parte în mod specific din literatura pentru copii; apoi, deşi sunt atât de diverse, fiind creaţii ale unor culturi diferite, în ele se regăsesc deseori aceleaşi teme, aceleaşi personaje, aceleaşi simboluri. Basmele corespund anumitor adevăruri sau temeri, ori vizează să răspundă la întrebări ascunse foarte adânc în orice fiinţă umană, indiferent de epoca sau ţara de origine. Fiecare basm conţine o parte de supranatural, dar, răspunzând unei logici interne, nu-l şochează pe copil.
Fie că au fost create de Creangă, de Andersen, de Perrault, de Grimm sau de alţi scriitori, basmele şi poveştile pentru copii abordează conflicte interne pe care copiii le cunosc bine şi pe care astfel le rezolvă mai uşor: suferinţă, bătrâneţe, moarte, gelozie, ură, răutate…
Basmele se sfârşesc întotdeauna într-un mod fericit. Copilul înţelege că va avea şi el nişte încercări de traversat, dar că va şti să ajungă cu bine la capăt. În basme, personajele reuşesc pentru că sunt mici, abile, generoase şi niciodată pentru că sunt puternice şi bogate. Binele triumfă întotdeauna. Basmele sunt aşadar absolut indispensabile copilului.
„Nu ştiam eu însă, la vremea aceea, cum nu ştiţi nici voi acum, cât de lung este Drumul Cărţii… Nesfârşit! Ca-ntr-o pădure fermecată, intri pe el în copilărie, la tinereţe, şi ieşi din el, fără a-i da de capăt, la bătrâneţe!” spunea Petre Ghermez.
Ora de lectură dar şi opţionalele care se pot realiza pe această tematică a basmelor şi poveştilor pentru copii, vizează parcurgerea şi înţelegerea unor valoroase opere literare care sunt atractive, accesibile şi înlesnesc înţelegerea mesajelor artistice. Iar prin iniţierea şi coordonarea de către învăţător sau părinte, cu tact şi pasiune în dezlegarea tainelor textelor literare, se cultivă discernământul critic, se dezvoltă atitudini corecte de comportare şi relaţionare cu cei din jur şi se formează gustul pentru frumos al elevilor.
Copiii vor fi receptivi la texte literare, vor şti să se exprime corect oral şi în scris şi vor dori să aibă o bibliotecă proprie. Deşi nu ştie să citească, elevul poate descoperi frumuseţea şi înţelepciunea textului literar prin intermediul învăţătorului, al familiei, al colegilor care ştiu deja să citească. Într-o epocă în care televiziunea şi computerul pătrund puternic în viaţa tuturor, dar mai ales a şcolarului mic, consider necesară studierea suplimentară a textelor aparţinând atât literaturii române, cât şi celei universale.
Învăţătorul trebuie să dezvolte elevilor săi capacitatea de a vorbi şi a scrie folosind convorbirile, povestirile, repovestirile, memorizările sau lecturările de mici texte. La clasa pregătitoare și clasa I folosesc foarte mult ilustrațiile din cărțile de colorat pentru copii pentru că analiza lor reprezintă o lectură interioară şi atractivă realizată de copil cu ochii lui; acesta este provocat să povestească ceea ce observă şi astfel intră mai uşor în lumea imaginarului.
Pentru că elevii de clasa pregătitoare nu știu literele decât spre sfârşitul semestrului al II-lea folosirea imaginilor din poveşti este foarte bine venită pentru înţelegerea textului literar. Am ales poveşti repovestite, care pot fi urmărite mai uşor de către elevi datorită faptului că au un text prescurtat. Am inserat textul şi imaginile în prezentări PPT şi folosesc videoproiectorul la orele lectură. Am observat o înţelegere a textului mult mai facilă iar repovestirea de către elevi este realizată cu mai multă uşurinţă.
Am folosit frecvent cărţile de citit şi colorat la ora de lectură în clasa pregătitoare deoarece elevilor le place mult să coloreze la această vârstă şi astfel am putut să reconstituim povestea din imagini şi text, pe coli de flip-chart. Aceste povestiri le-am afişat mai apoi în clasă sau pe coridorul şcolii, unde elevii au oricând acces la vizualizarea lor.
Prin intermediul internetului sau ale altor softuri educaţionale am reuşit să trezesc elevilor interesul pentru o anumită poveste utilizând secvenţe din desene animate, filme sau jocuri educative. Elevii au intrat mai uşor în lumea basmelor şi a poveştilor datorită actorilor care au interpretat anumite poveşti. Aceste basme audio au un impact mult mai mare asupra elevilor decât citirea de către învăţător a textului literar. Mai mult, am audiat cântece despre diferite personaje de poveste: Albă-ca-Zăpada, Pupăza din tei, Ursul păcălit de vulpe, Scufiţa Roşie, Piticii etc.
Pentru ca apropierea de lectură a elevilor să fie deplină, am organizat vizite la biblioteca şcolii şi la Biblioteca „Ovid Densusianu” Deva.
Tot în orele de lectură folosesc internetul pentru a crea puzzle online de 20 – 30 de piese pe care elevii le rezolvă cu multă plăcere, de obicei la sfârşitul activităţii.
Pe lângă modalităţile clasice de evaluare: fişa de lectură, povestirea orală, jocul didactic, etc. am adoptat evaluarea folosind calculatorul, prin crearea unor PPT-uri interactive. Această modalitate de evaluare interactivă este foarte agreată de către elevi comparativ cu metodele clasice de evaluare.
Anul acesta școlar, particip împreună cu elevii mei la proiectul eTwinning „Stories with STORYJUMPER”. A fost o provocare pentru mine să aleg acest proiect, elevii mei fiind doar în clasa pregătitoare, dar ne-am descurcat de minune până acum. Avem o oră de opțional intitulată „Cufărașul cu povești” în care studiem diferite povești și basme. Pentru fiecare poveste am două ore la dispoziție. În prima oră, citim povestea în format PPT, facem o evaluare online printr-un PPT interactiv, desenăm scene din poveste, rezolvăm puzzle-uri online etc. În cea de-a doua oră, provoc elevii la crearea unei noi povești, cu aceleași personaje sau adăugând personaje noi. Povestea ține seama de părerile lor, de ideile lor și de cele mai multe ori are alt final. Până acum, avem șase astfel de povești: „Scufița verde”, „Cei trei purceluși”, „Dulce ca zahărul”, „Mielul cu lâna de diamante”, „Moș Crăciun și renul cel cuminte”, „Capra cu trei iezi”. Eu editez cărțile folosind aplicația www.storyjumper.com și le citim împreună în sala de clasă sau le-o prezint în învățământul online. Am observat un feedback foarte bun și din partea părinților elevilor. Ei au recitit împreună cu copiii poveștile postate pe Classroom și au apreciat pozitiv conținutul acestor cărți.
Pentru ca apropierea de carte să devină o deprindere zilnică, iar plăcerea de a citi o necesitate, e necesar ca şcoala şi familia să se implice în apropierea elevului de miracolul cărţii. Lectura expresivă şi metodele care-i fac pe elevi descoperitori ai unui imens tezaur de informaţii, de experienţe umane, de modele morale, de emoţii şi sentimente, vor impune, în cele din urmă, literatura în atenţia lor.