G4Media.ro

Aderarea României la Schengen: O rezoluție în termeni duri care cere ”acțiuni”…

sursa foto: ELVIS BARUKCIC / AFP

Aderarea României la Schengen: O rezoluție în termeni duri care cere ”acțiuni” la Curtea de Justiție a UE împotriva Austriei a trecut de votul comisiei de petiții și merge în plenul Parlamentului European

Un proiect de rezoluție al Parlamentului European venit ca urmare a petiției depuse de ONG-ul Asociația pentru Energie Curată și Combaterea Schimbărilor Climatice a fost aprobat prin vot de comisia pentru Petiții și merge la votul final din plen, potrivit unui comunicat al legislativului UE. Urmează ca plenul Parlamentului să voteze pentru prezenta rezoluție, programată pentru ședința plenară din 10-13 iulie.

Rezoluția arată că respingerea aderării României la Schengen este ”discriminatorie” și cere ”acțiuni” la Curtea de Justiție a UE după veto-ul Austriei.

Mai mult, rezoluția arată că veto-ul Austriei a creat un sentiment antieuropean și a dăunat economiei și climei. Ca arate, deputații europeni solicită Consiliului să aprobe aderarea României și Bulgariei la spațiul de liberă circulație Schengen până la sfârșitul anului 2023.

Asociația pentru Energie Curată și Combaterea Schimbărilor Climatice, condusă de Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei și fost președinte al Autorității UE de Reglementare în domeniul Energiei (ACER), a depus în martie în plenul Comisiei de petiții din Parlamentul European o petiție prin care cere intervenția juridică a instituției în procesul de aderare a României la Schengen.

Parlamentul European a mai adoptat patru rezoluții prin care cere aderarea României și Bulgariei la Schengen. Rezoluțiile PE nu au forță juridică, dar reprezintă un instrument de presiune politică.

Într-o rezoluție adoptată marți cu 25 de voturi pentru, 0 voturi împotrivă și 0 abțineri, deputații din Comisia pentru petiții cer Consiliului să voteze până la sfârșitul anului 2023 în favoarea admiterii României și Bulgariei în spațiul Schengen, având în vedere că ambele țări au îndeplinit deja cerințele necesare pentru admitere.

Rezoluția arată că cetățenii din Bulgaria și România sunt discriminați, deoarece se confruntă cu întârzieri, dificultăți birocratice și costuri suplimentare atunci când călătoresc sau fac afaceri în străinătate, în comparație cu omologii lor din spațiul Schengen, se arată în text.

Remarcând timpul de așteptare la punctele de trecere a frontierei, deputații europeni notează că întârzierile cu care se confruntă românii și bulgarii pot dura de la câteva ore până la chiar zile -în comparație cu cele 10 minute fără controale la frontierele interne- ceea ce înrăutățește și condițiile de muncă ale șoferilor de camion.

Pe lângă prejudiciul cauzat pieței unice a UE prin împiedicarea liberei circulații a mărfurilor între statele membre europene, textul subliniază „daunele ireparabile” pentru mediu, care nu se aliniază cu obiectivele de neutralitate climatică ale Uniunii. Sănătatea șoferilor, a agenților vamali și a persoanelor care locuiesc în apropierea punctelor de trecere a frontierei este pusă în pericol de poluarea crescută cauzată de miile de vehicule care așteaptă să treacă granița în fiecare zi, în condițiile în care sunt emise aproximativ 46.000 de tone de CO2 în fiecare an, spun deputații europeni.

Rezoluția solicită Comisiei să estimeze costurile de oportunitate și daunele de mediu pe care România și Bulgaria le-au suferit din iunie 2011 din cauza „refuzului nejustificat” de aderare la Schengen și să încurajeze această instituție să analizeze posibilitățile de compensare financiară. Deputații europeni subliniază că situația actuală „este instrumentalizată de propaganda anti-UE, inclusiv de propaganda rusă” și „subminează capacitatea UE de a-și promova valorile și buna guvernare în țările terțe”.

În prezent, toate statele membre ale UE, cu excepția Bulgariei, Ciprului, Irlandei și României, fac parte din spațiul de liberă circulație Schengen, care include, de asemenea, statele non-UE Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein. Comisia Europeană a evaluat că Bulgaria și România sunt pregătite să adere la Schengen, iar Parlamentul European a susținut în mod repetat aderarea acestora, cel mai recent printr-o rezoluție din 5 octombrie 2022 și o dezbatere din 14 decembrie 2022.

Urmărește mai jos producțiile video ale G4Media:

Susține-ne activitatea G4Media logo
Donație Paypal recurentă

Donează lunar pentru susținerea proiectului G4Media

Donează prin Transfer Bancar

CONT LEI: RO89RZBR0000060019874867

Deschis la Raiffeisen Bank
Donează prin Patreon

Donează

Citește și...

14 comentarii

  1. Rezoluții ale parlamentului european au mai fost votate și ele nu pot avea nici un efect in favoarea aderării României la Schengen. Nici unul!

    Mai util este sa fie promovată dorința noastră de aderare la Schengen pe lângă Olanda, cu sprijinul susținătorilor României… Dacă România chiar are susținători.

    • Rezoluțiile nu, ”acțiuni” la Curtea de Justiție a UE poate. Dacă nu direct, măcar indirect, prin presiune asupra Austriei. Olanda nu cred că (mai) are o problemă cu noi.

    • Olanda nu are o problema cu noi, ci cu ruta comercială care se deschide odată cu aderarea României și Bulgariei la Schengen, de la porturile grecești pana in nordul Europei.

      Rotterdam încă este cel mai mare port din Europa.

    • Speculez că Olanda ascultă de SUA și SUA ne vrea în Schengen, chit că doar pentru ruta sud-nord din Grecia spre Ucraina (ce ocolește Turcia).
      Oricum, speculații sau nu, porturi sau nu, la un moment dat tot își vor da acordul, și unii și alții. Să vedem când și în ce condiții (forțați, spațiul Schengen reformat, etc).

  2. S-o printeze direct pe TP, să fie potrivită cu utilitatea sa!

  3. Austria nu dă OK fără OK de la Moscova. Peste un timp când va fi de acord rușii activează alt vasal, Ungaria nu va fi de acord. Găsesc ungurii motiv.

    • Apropierea Austriei de Rusia este reala și argumentul ar fi credibil dacă Rusia ar avea ceva de câștigat sau de pierdut din aderarea României la Schengen. Din fericire nu are, prin urmare, argumentul nu este valid.

  4. …daca România intra’n Schengen,atunci ungurii si austriecii ne vor ataca indirect,iar toată vina migrantilor va cadea pe români,vameșii români care sant baieti de treabă cand e vorba de șpăgi grase…
    Noi avem nevoie de reforma in justitie si economie,nu cred ca ne va sta bine in Schengen,cum nici in UE nu ne stă bine.
    Cred ca cerem prea mult pt ceea ce facem…nimic.

  5. România Bulgaria Grecia mini șenghen 1 an maxim panică în vest

    • Ideea este ca beneficiul aderării României la Schengen consta in reducerea timpilor de așteptare la frontierele Schengen, ceea ce ar face mai competitive mărfurile care le tranzitează , prin reducerea costurilor.

      Or, degeaba desființăm controlul la frontiera cu Bulgaria, dacă partenerii noștri comerciali importanți sunt in Vest.

      Frontiera de vest a României se dorește a fi mai ușor de trecut de transportatori.

  6. Cea mai importantă rămâne activitatea lui Predoiu, a ministrului de Externe și a Dulapului! Restul e garnitură.

  7. Respect pentru acest demers! Respect pentru societatea civila! Rusine pentru Puiu’ de Secu’ (Victor Negrescu) care face jocurile Austriei in Parlamentul European!

  8. Rezoluții ale parlamentului european au mai fost votate și ele nu pot avea nici un efect in favoarea aderării României la Schengen. Asa ca….Numai secu peste tot! vezi #euiesinstrada