În arhiva legată de Laszlo Tokes și biserica reformată din România, care mi-a fost donată anul trecut, am găsit și o scrisoare trimisă de un anonim din Viena (Austria), care pretinde că reprezintă națiunea română. Scrisoarea este adresată către „Părințelul blestemat vînzător al neamului și pămîntului românesc – L. Tokeș”, iar la expeditor are trecut „Națiune Romînă – Dacia, 1030 Wien Landstr. 48, Wien – Austria”.

Expeditorul nu știa că după revoluție Laszlo Tokes n-a mai locuit la Timișoara și a trecut la adresa destinatarului Timișoara. Există și ștampila poștei din Timișoara, cu data 26.11.1991. Acolo cineva a cunoscut adresa corectă, a șters peste Timișoara și a scris alături „Oradea, Craiovei nr. 1”, care este adresa episcopiei reformate din Oradea, unde Laszlo Tokes devenise episcop. Plicul a fost redirecționat la Oradea, există și ștampila poștei din Oradea.

Plicul are una din fețe din plastic transparent, iar prin transparență se vede conținutul – un carton pe care scrie, în limba germană, vaucer. „La prezentarea acestui vaucer aveți dreptul la o întreagă zi de hrănire și îngrijire” scrie în germană pe acest carton adresat către „Prea Sfinzitul Trădător al României și Națiunii Române individul L. Tokeș” și semnat „Națiunea Romînă de Pretutindeni care te privilegiază încă”. În partea de sus apare și inscripția „Alba Iulia – 1 XII. Ziua Națională a Romîniei și Romînilor”.

Pe versoul cartonului este un text mai lung. Remarc în acest text folosirea ortografiei cu „î”, inclusiv în cuvintele din familia „român” (acest aspect corespunde ortografiei oficiale din perioada 1953-1964). În text sînt inserate unele fraze în limba germană. Reproduc textul:

Austria
noe XI
ano 91

Prea Sfințite Trădător, al Națiunii, și pămîntului Romînesc; ia aminte ce-ți scriu; și învață: „Im Herzen das Landes, dem Siebenburgisden Hochland gelegen, wo vor etwa 2050 jahren v.c. unter dem dakischen Konig Buerebista der erste zentralisierte und unabhangige dakische staat enstand, zeigt Transilvanien sehr reizvolle ortschaften… [traducere: în inima țării sînt munții Transilvaniei, unde cu aproape 2050 de ani înainte, sub regele Burebista, a existat primul stat dac centralizat și independent, Transilvania are niște locuri încîntătoare]

Prea Sfințite Individ, după cum se vede ți-ai permis la Paris, la Frații de sînge latini cu Romînii, să declari că TRANSILVANIA, nu este pămînt Romînesc, și nu aparține Romîniei. Cred că e cazul dacă dorești să mai trăiești în Romînia și Timișoara, să înveți de la început Geografia, și istoria Romîniei. Transilvania, a fost pămînt Romînesc, va vi [fi] și va rămîne, de pururea, mai mult aparține Romîniei, întregi, și romînilor din Moldova, Dobrogea, Muntenia, Banat, Oltenia, Basarabiei și Bucovinei, Ardelenilor, și Moților, și tuturor acelora care s-au născut acolo și iubesc țara, și limba romînă. Cel ce nu se crede romîn, și nu vrea să trăiască alături de romîni trebue să plece. Minoritatea maghiară nu este elita asupra celorlalte minorități, și asupra națiunii romîne. De ce nu spui mă că „Burgenlandul” din Austria, nu aparține Austriei. De ce nu spui asta și Austriecilor? Minoritatea maghiară de la noi din țară nu este importantă. În 1945 trebuea să vă dăm afară, așa cum și Ungaria, Cehoslovacia, și Polonia a dat afară peste noapte minoritatea germană. Nu uita Romînia a fost prea humană cu voi. În Transilvania avem 1300 mii maghiari, și nu mai mult. Ce vrei un minister pt maghiarii din Romînia? Plecați mă în Ungaria și facețivă acolo la voi, de unde vi se trage rasa. Măi trădătorule, francezii nu te-au slăvit în ceruri, au demascat în ziare adevărul despre spionajul care-l faci contra națiunii romîne. Dar pe noi Romînii din Transilvania și țară nu ne desparte nimic în lume. Lumea întreagă știe, chiar și Ungaria că Transilvania, a fost și este pămînt Romînesc. Slăvită să fie ziua de 1 XII. Ziua Națională a Romîniei.

Din discuții cu apropiați ai lui Laszlo Tokes, am înțeles că acesta a primit multe asemenea scrisori, care în general n-au fost păstrate.

Mai citește alte articole despre Laszlo Tokes și biserica reformată din România la pagina Cazul Laszlo Tokes.

• politica românească